17. Oceanele pe Glob
Structura planșei 17
Sub titlu, legenda prezintă textura pentru uscat. Locurile fără textură din interiorul planșei reprezintă suprafețele acoperite de apă ale Oceanului Planetar. Numele fiecărui ocean este poziționat direct în desen, în locul pe care îl desemnează. La nord, aproape de limita de sus a desenului, este Oceanul Arctic. La vest, este o parte din Oceanul Pacific, cealaltă parte se află la est. Ne putem imagina cât de mare este acest ocean dacă unim cele două suprafețe, reconstituind forma unitară de pe Glob. În centrul planșei, între Americi, Europa și Africa, este Oceanul Atlantic. Jumătatea sa nordică se numește Atlanticul de Nord, iar cea sudică Atlanticul de Sud. La sud de continentul Asia se află Oceanul Indian, iar în imediata proximitate a Antarcticii, Oceanul Antarctic.
Informații despre conținut
Oceanele reprezintă cele mai mari întinderi de apă ale planetei, acoperind 70% din suprafața Pământului și reprezentând ceea ce se numește Oceanul Planetar. De la apele înghețate ale Antarcticii până la apele tropicale ale Pacificului, oceanele joacă un rol esențial în echilibrul ecologic al lumii noastre, modelează clima și influențează geografia globală.
În jurul Polului Nord, înconjurat de țărmurile Americii de Nord, Europei și Asiei de Nord, se află cel mai mic dintre oceanele Terrei, adică Oceanul Arctic sau Oceanul Înghețat. Cu o suprafață de circa 14 milioane de kilometri pătrați, este aproape complet acoperit cu gheață în timpul iernii, în timp ce vara, aceasta se topește parțial, formând regiuni deschise numite “lacuri de topire”. Aici trăiesc specii adaptate la un climat rece cum ar fi ursul polar, foca groenlandeză, balena beluga. Sub ghețurile sale se află zăcăminte naturale importante de petrol și gaze naturale. Aceste resurse devin tot mai accesibile pe măsură ce topirea gheții avansează, aspect care ridică probleme legate de exploatarea lor și de impactul asupra mediului. Datorită poziției sale strategice, Oceanul Arctic devine tot mai important și în contextul geopolitic global. Statele riverane, precum Rusia, Canada, Statele Unite și Norvegia, au interese puternice în regiune, iar gestionarea resurselor și navigației în apele arctice devine un subiect de discuție intensă.
Cel mai mare ocean al lumii, care acoperă aproximativ jumătate din suprafața cumulată a oceanelor, este Oceanul Pacific. Suprafața acestuia este de circa 165 milioane de kilometri pătrați, iar adâncimea medie de 4.000 de metri. Groapa Marianelor, din Pacificul de Nord, este cea mai adâncă parte cunoscută a oceanului, ajungând la peste 10.900 de metri adâncime. Oceanul Pacific găzduiește numeroase insule și arhipelaguri, cum ar fi Hawaii, Insulele Galapagos, Tahiti, Insulele Mariane, oaze de biodiversitate, renumite pentru peisajele lor spectaculoase și ecosistemele unice. Este o zonă extrem de activă seismic și vulcanic, mai ales că aici sunt localizate punctele fierbinți din Cercul de Foc al Pacificului. Printre curiozități se numără fenomenele climatice El Niño și La Niña din Pacificul tropical, precum și prezența Marii Bariere de Corali din Australia și a recifelor din Insulele Fiji.
Oceanul Atlantic este al doilea ca mărime dintre cele cinci oceane ale lumii, cu o suprafață de circa 106 milioane de kilometri pătrați. Se întinde de la Cercul Polar de Nord până la aproximativ 60o latitudine sudică. Este cunoscut atât pentru sistemul său complex de curenți oceanici, cel mai important fiind Curentul Golfului, cât și pentru numeroasele insule și arhipelaguri considerate destinații turistice: Insulele Britanice, Canare, Azore. Aici au avut loc multe dintre marile expediții maritime istorice, cum ar fi călătoriile lui Cristofor Columb și ale altor exploratori europeni, iar în prezent constituie un coridor vital pentru comerțul internațional și transportul maritim între Europa, America de Nord, America de Sud și Africa. Pe fundul oceanului, în forma literei S, se află un lanț muntos cunoscut sub denumirea de Dorsala Medio-Atlantică. Printre curiozități se numără existența unei zone devenite celebre datorită dispariției misterioase a avioanelor și navelor, numită Triunghiul Bermudelor. Explicațiile științifice legate de acest fenomen fac referire la curenți oceanici puternici și fenomene meteorologice intense.
Localizat între Africa, Asia, Australia și Antarctica se află al treilea ocean ca mărime, Oceanul Indian. Cu o suprafață de aproximativ 73.5 milioane de kilometri pătrați și o adâncime medie de 3.890 de metri, Oceanul Indian cuprinde multe insule și arhipelaguri, renumite pentru peisajele tropicale și biodiversitatea marină bogată: Maldive, Seychelles, Comore, Chagos, Andaman și Nicobar. Aici se găsesc zone de subducție și margini convergente ale plăcilor tectonice, care pot genera cutremure și erupții vulcanice. Oceanul Indian este caracterizat și de unul dintre cele mai mari cicluri musonice din lume, cu două perioade distincte: musonul de vară și musonul de iarnă. Ciclul musonic este vital pentru economiile și comunitățile din Asia de Sud-Est, care depind de agricultură, deoarece aduce ploi necesare pentru irigații și pentru culturile de sezon. În plus, acesta influențează pescuitul și navigația în Oceanul Indian, având impact asupra rutelor maritime și a transportului naval.
Cel mai sudic dintre oceanele Globului este Oceanul Antarctic, cunoscut și sub numele de Oceanul Austral. Acesta înconjoară Antarctica, are o suprafață de aproximativ 20,3 milioane de kilometri pătrați și este cel mai rece ocean al planetei. Este acoperit în mare parte cu gheață și găzduiește o biodiversitate marină remarcabilă, adaptată la condițiile extreme. Specii precum balenele, focile, pinguinii și krilul sunt caracteristice acestei zone și joacă un rol crucial în ecosistemul oceanic, puternic influențat de Curentul Antarctic Circumpolar. Oceanul Antarctic este reglementat de Tratatul Antarctic, care protejează mediul marin și terestru și limitează activitățile umane în această zonă extrem de sensibilă. Totodată, reprezintă un teren de cercetare vital pentru oamenii de știință din întreaga lume. Studiile realizate aici sunt concentrate pe schimbările climatice, biodiversitatea marină, oceanografia fizică și geologie.