Cuprins

22. Temperatura pe Glob

Structura planșei 22

Sub titlu, legenda prezintă texturile pentru patru zone diferite de temperatură: mai puțin de -5°C, între -5°C și 10°C, între 10°C și 25°C, respectiv mai mult de 25°C.

Pe hartă, aceste texturi apar doar pe părțile de uscat ale Globului, apa fiind reprezentată prin lipsa de textură.

Informații despre conținut

Planșa 22 prezintă distribuția valorilor medii de temperatură în latitudine, între Ecuator și cei doi poli. Variația temperaturii în latitudine se datorează în primul rând diferențelor de radiație solară primită în diferite părți ale Globului, la care se adaugă înclinarea axei Pământului, circulația maselor de aer, curenții oceanici și fenomenele climatice El Niño și La Niña, care pot cauza variații semnificative în modelul obișnuit al temperaturilor la nivel global. În continuare vom prezenta distribuția temperaturii pe Glob începând de la cei doi poli spre Ecuator, așa cum este reprezentată în legendă.

Regiunile polare se întind de la Polul Nord, respectiv Polul Sud până la Cercurile Polare, adică aproximativ 66,5o latitudine nordică și sudică. La această latitudine, temperatura medie este negativă -5°C, cu variații sezoniere. La Polul Nord temperaturile sunt puțin mai mari decât la Polul Sud. În timpul verii polare, temperaturile se mențin în jurul valorii de 0°C în zonele de coastă și scad până la -10°C în Oceanul Arctic, respectiv -20°C în Antarctica, în zonele interioare. Iernile polare sunt foarte reci, cu temperaturi care coboară la -40°C în emisfera nordică și -60°C în emisfera sudică. În Antarctica, la stația de cercetare sovietică Vostok din interiorul continentului, a fost înregistrată temperatura minimă absolută pe Glob, de -89,2°C pe 21 iulie 1983.

Între Cercurile Polare și 35° latitudine nordică și sudică se află regiunile temperate, care includ aproape în întregime Europa, cea mai mare parte a Americii de Nord, centrul și estul Asiei, respectiv extremitatea sud-vestică a Americii de Sud și extremitatea sudică a Australiei. Aici temperatura medie este cuprinsă între -5°C și 10°C, fiind influențată de variațiile din cele patru anotimpuri dar și de apropierea de mari mase de apă. În funcție de valorile medii anuale de temperatură, se disting zone temperate maritime și zone temperate continentale. Zonele temperate maritime se află în apropierea mărilor și oceanelor, unde temperaturile sunt moderate datorită influenței apei, și variază între 5 și chiar 15°C. Exemplele includ coasta de vest a Europei, Americii de Nord și Sud și sudul Australiei. Pe de altă parte, zonele temperate continentale, situate mai departe de influența mărilor și oceanelor, prezintă variații sezoniere de temperatură mai mari. Astfel, temperaturile medii de vară pot fi între 20 și 30°C, iar cele de iarnă între -10 și 0°C. Exemplele includ Europa de Est, centrul Asiei și centrul Americii de Nord.

Cu cât ne apropiem de Ecuator, valorile temperaturii medii anuale cresc. Astfel, între 35o latitudine nordică și sudică și 23,5o, la Tropice, se află regiunile tropicale și subtropicale cu temperaturi medii între 10 și 25°C. Acestea se extind în sudul Americii de Nord, sud-estul Americii de Sud, sudul Europei, nordul și sudul Africii, partea central-sudică a Asiei și Australiei. În aceste regiuni climatice există două anotimpuri, unul uscat, vara, cu temperaturi foarte ridicate, și unul umed, iarna, cu temperaturi mai moderate. Aceste regiuni cuprind și multe deșerturi, unde temperaturile pot fi extrem de ridicate ziua (peste 40°C) și foarte scăzute noaptea, chiar cu valori negative. Astfel, în “deșertul fierbinte” din Valea Morții (Death Valley), California, la Furnace Creek Ranch a fost înregistrată temperatura maximă absolută pe Glob de 56,7°C, la 10 Iulie 1913.

Cele mai ridicate valori medii de temperatură pe Glob, peste 25°C sunt specifice regiunilor ecuatoriale, cuprinse între cele două Tropice și Ecuator, datorită faptului că razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator, deci suprafața terestră primește cantități mari de radiație solară. Aceste regiuni cuprind bazinul Amazonului din America de Sud, centrul Africii, sudul Asiei, Oceania și nordul Australiei. Regiunile ecuatoriale nu au anotimpuri distincte, ci un climat aproape uniform tot anul, caracterizat de temperaturi ridicate și constante cu valori medii între 25 și 27°C și cu precipitații abundente de circa 2400 mm, factori climatici care susțin o biodiversitate bogată și ecosisteme dense, cum ar fi pădurile tropicale. Toate aceste caracteristici fac regiunile ecuatoriale unele dintre cele mai umede și călduroase locuri de pe Glob.

Studierea variației temperaturii pe Glob contribuie la înțelegerea repartiției biodiversității, a zonelor turistice, dar și a schimbărilor climatice, respectiv la identificarea regiunilor cel mai grav afectate de încălzirea globală în acest moment.