Cuprins

32. Orașele viitorului

Structura planșei 32

Sub titlu, scara de proporție, sub formă de linie care unește două vârfuri de săgeți, ne arată distanța de 100 km.

Planșa prezintă, de la stânga la dreapta și de sus în jos, la scară, cele mai mari 15 areale urbane ale viitorului. Acestea sunt ordonate descrescător, conform estimărilor de populație pentru anul 2050. Se poate observa forma și dimensiunea lor comparativă, care ne arată cât de diferite sunt. Ordonarea lor după numărul de locuitori dorește să demonstreze faptul că unele areale urbane, chiar dacă ocupă o suprafață mai mică, sunt mai mari din punct de vedere demografic. Arealele urbane prezentate sunt: Tokyo, Mumbai, New Delhi, Dhaka, Sao Paulo, Mexico City, Calcuta, Shanghai, New York, Karachi, Kinshasa, Lagos, Cairo, Manila, Beijing. Comparativ, au fost adăugate arealul urban Paris, cu o populație estimată de 10 milioane, situat pe locul 27 în clasamentul general, și București, cu o populație estimată de 2 milioane, pentru care a fost calculată poziția 287 în lume în 2050.

Informații despre conținut

La nivel mondial s-a constatat că populația globală a crescut semnificativ în ultimele decenii și continuă să crească. Această creștere este alimentată în principal de ratele ridicate ale natalității, în țările în curs de dezvoltare, și de creșterea speranței de viață datorită îmbunătățirilor din domeniul sănătății și al nutriției. La acestea se adaugă migrația internă și internațională care este un factor primordial în schimbarea repartiției populației. Urbanizarea rapidă a dus la creșterea populației în orașele mari, în special în Asia și Africa. Până în 2050, se estimează că aproape 70% din populația globală va locui în zone urbane, comparativ cu aproximativ 55% în prezent. Astfel, tendințele regionale la nivel de continente, până în 2050, vor fi următoarele: Asia va deține cele mai mari valori ale populației, iar India va depăși China din punct de vedere geodemografic; Africa Sub-Sahariană va fi regiunea cu cea mai rapidă creștere a populației datorită natalității ridicate, estimându-se că populația continentului se va dubla până în 2050; în statele europene populația va stagna sau va scădea datorită natalității reduse și a îmbătrânirii populației.

Potrivit acestor argumente, planșa 32 prezintă primele 15 arii urbane ale lumii, conform scenariului geodemografic pentru anul 2050 realizat de Natural Earth. Încă de la început, trebuie să clarificăm faptul că această statistică face referire nu la populația orașului în sine, ci la populația arealului urban. Un areal urban cuprinde un oraș mare și zonele înconjurătoare (suburbiile, zonele industriale și comerciale, infrastructura urbană, zonele periurbane), împreună cu care formează o unitate funcțională și economică integrată, cu rol esențial în dezvoltarea economică și socială a unei regiuni sau a unei țări.

Pornind de la toate aceste considerente, Natural Earth poziționează pe primul loc arealul urban Tokyo, care în prezent este pe același loc fruntaș la nivel mondial. Se estimează că acesta va avea 36.400.000 locuitori în anul 2050. Numărul mare al populației este explicat de faptul că acest oraș este un centru economic și cultural important, oferind numeroase oportunități de muncă și un nivel de trai ridicat. Totodată, orașul deține și cea mai mare suprafață, așa cum se poate și vedea pe planșă.

Locurile 2 și 3 sunt ocupate de două areale urbane din India, Mumbai, cu circa 26.385.000 locuitori, și New Delhi, cu 22.498.000 locuitori. Orașul Mumbai este de așteptat să se dezvolte, deoarece este capitala financiară a Indiei, un oraș global care atrage multe investiții internaționale, în consecință, contribuie la creșterea economică și atragerea forței de muncă. Pe de altă parte, New Delhi, capitala politică și administrativă a Indiei, se menține pe locurile fruntașe între orașele lumii datorită atragerii populației prin locurile de muncă din domeniul tehnologiei informației, telecomunicațiilor și sectorului serviciilor.

Locul 4 este ocupat de Dhaka, din Bangladesh, pentru care se estimează o populație de circa 22.015.000 locuitori, deoarece concentrează majoritatea activităților industriale, comerciale și de servicii din țară, iar guvernul și sectorul privat investesc masiv în infrastructură, inclusiv în transportul public, locuințe și facilități sanitare, pentru a sprijini creșterea urbană.

Două areale urbane din America Latină, Sao Paulo și Mexico City ocupă locurile 5 și 6. Sao Paulo din Brazilia se preconizează a avea 21.428.000 locuitori în anul 2050. Este centrul economic și financiar al Braziliei, motiv pentru care găzduiește numeroase corporații multinaționale, bănci și instituții financiare, atrăgând astfel o forță de muncă diversificată din toată țara și din străinătate. Mexico City, cu o populație estimată la 21.009.000 locuitori este considerat un hub major de urbanizare în Mexic. Oamenii din zonele rurale migrează în oraș în căutarea unor oportunități mai bune de muncă și de viață. Urbanizarea aduce cu sine creșterea infrastructurii și a serviciilor, ceea ce atrage și mai mulți locuitori.

Pe locul 7 este Calcuta, capitala culturală a Indiei, care are o populație estimată la 20.560.000 locuitori pentru anul 2050. Prognoza că acest areal urban se va număra printre cele mai populate în viitor, este dată de combinația dintre creșterea demografică, dezvoltarea economică și urbanizarea accelerată.

Pe locul 8, urmează Shanghai, cu o populație estimată la 19.412.000 locuitori, unul dintre cele mai importante centre financiare și economice ale Chinei și ale lumii, care atrage investitori și profesioniști din diferite domenii.

Pe continentul nord-american, cel mai populat areal urban se preconizează a fi New York, locul 9 la nivel mondial, cu o populație estimată la 20.628.000 locuitori. New York a fost întotdeauna un centru important pentru imigrație și afaceri, deoarece orașul este un hub global pentru finanțe, tehnologie, media, și alte industrii. Astfel, oportunitățile de muncă și de dezvoltare profesională atrag oameni din întreaga lume.

Karachi, cel mai mare areal urban din Pakistan, prin populația sa estimată la 19.095.000 locuitori, va ocupa locul 10 în statistica geodemografică globală în anul 2050. Această creștere este stimulată de migrația internă din alte părți ale Pakistanului și de ratele de natalitate ridicate. Orașul găzduiește portul principal al țării, esențial pentru comerțul internațional, fiind de asemenea un centru important al industriei textile, petrochimiei, și tehnologiei.

Următoarele trei poziții sunt ocupate de arealele urbane africane, Kinshasa, Lagos și Cairo. Pe locul 11 se află Kinshasa, capitala Republicii Democrate Congo, care este un important centru comercial și financiar al țării, cu o populație estimată la 16.762.000 locuitori. Este urmat pe locul 12 de Lagos, cel mai mare oraș din Nigeria, oraș cu un rol crucial în comerțul internațional, găzduind cel mai mare port din Africa. Populația arealului urban este estimată la 15.796.000 locuitori. Arealul urban Cairo, capitala Egiptului și unul dintre cele mai mari și importante orașe din Africa și Orientul Mijlociu, cuprinde diverse zone și componente care contribuie la complexitatea și dinamismul său, inclusiv orașul Giza, aflat la 20 km distanță și renumit pentru complexul său de monumente antice (piramidele, sfinxul din Giza). Pentru anul 2050 se preconizează că populația acestui areal urban va fi de 15.561.000 locuitori și va ocupa locul 13. Pe lângă faptul că este un centru istoric și cultural major, orașul și zonele înconjurătoare găzduiesc numeroase fabrici și parcuri industriale, oferind oportunități de angajare în domeniul manufacturier și industrial.

Ultimele două areale urbane din ierarhia prezentată se află în Asia. Este vorba despre Manila, capitala Filipinelor și Beijing, capitala Chinei. Manila, locul 14, are o populație estimată la 14.808.000 locuitori. Creșterea geodemografică este susținută de faptul că orașul este un important centru economic și cultural, are unul dintre cele mai mari porturi din Asia de Sud-Est și o infrastructură bine dezvoltată. Beijing, locul 15, are zone economice speciale și parcuri tehnologice care sprijină inovația și dezvoltarea afacerilor. Aceștia sunt doar câțiva factori care determină creșterea geodemografică a arealului urban, estimată la o populație de 14.545.000 locuitori în anul 2050.

Areale urbane sunt zone atractive pentru locuitori datorită oportunităților economice, infrastructurii dezvoltate, și statutului lor de centre culturale și politice, iar migrația internă și urbanizarea rapidă sunt principalele motoare ale creșterii geodemografice. Pe planșa 32 se observă și faptul că mărimea geodemografică a arealelor urbane nu este direct proporțională cu suprafața lor. Există areale urbane care ocupă suprafețe extrem de mici, dar a căror populație poate fi comparată cu cea a unor orașe cu suprafața mult mai mare. Exemple în acest sens pot fi Kinshasa, Dhaka sau Karachi. Pe de altă parte, există orașe cu o populație redusă numeric dar cu o suprafață mai mare decât unele dintre marile areale urbane mondiale. De exemplu, orașul București, cu o populație estimată la numai 2 milioane de locuitori și poziționat pe locul 287 în lume sub acest aspect, are o suprafață mai mare decât Kinshasa, al unsprezecelea oraș din lume după numărul de locuitori. O situație similară este și în cazul orașului Paris, cu o populație estimată la 10 milioane locuitori, dar situat pe locul 27 în clasamentul general.