47. Apele principale din Europa

Structura planșei 47

Sub titlu, legenda prezintă textura pentru lacuri și semnele convenționale de tip cerc pentru izvoare, respectiv linie continuă pentru cursuri de apă. Lipsa de textură din interiorul planșei reprezintă continentul, iar hașura fină din jurul lui are rolul de a-l evidenția în pagină.

Planșa prezintă o selecție a celor mai mari fluvii, după lungime, și a celor mai mari lacuri, după suprafață, din Europa. Acestea sunt numerotate pe harta din partea stângă și explicate în partea dreaptă, astfel:

Volga
Dunăre
Ural
Nipru
Peciora
Rin
Lacul Ladoga
Lacul Onega

Ordinea numerotării fluviilor ne indică ordinea lungimii lor.

Informații despre conținut

Europa, cunoscută pentru diversitatea sa geografică și culturală, este străbătută de unele dintre cele mai mari și mai importante cursuri de apă din lume. Aceste râuri nu numai că modelează peisajele continentului, dar joacă și un rol foarte important în dezvoltarea economică, socială și ecologică a regiunilor pe care le traversează, având un impact deosebit și asupra comunităților umane. Planșa 47 prezintă, în ordinea lungimii, cele mai mari fluvii de pe continent și cele mai mari lacuri după suprafață, conform lucrării “The Water Encyclopedia” (2006).

Volga reprezintă cel mai mare fluviu al Europei, cu o lungime de 3.530 km. Fluviul izvorăște din regiunea Tver, Podișul Valdai și curge în general spre sud-est, traversând mare parte din Rusia europeană și vărsându-se în Marea Caspică. Bazinul său hidrografic acoperă o suprafață de circa 1,3 milioane km² și reprezintă o arteră vitală pentru transportul intern al Rusiei, datorită rețelei sale extinse de canale, care leagă Marea Caspică de Marea Baltică și Marea Neagră. De-a lungul fluviului, se găsesc numeroase orașe importante, inclusiv Tver, Nizhny Novgorod, Kazan, Samara, Saratov și Volgograd. Printre cei mai mari afluenți ai săi sunt râurile Kama, Oka, Sura și Samara. La vărsarea în Marea Caspică, fluviul formează cea mai mare deltă a Europei, Delta Volgăi, cu o suprafață de 27.224 km².
Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră, din Germania, și, până la vărsarea în Marea Neagră, trece prin 10 țări și 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Fluviul are o lungime totală de 2.860 km, din care 1075 km se află pe teritoriul României, inclusiv brațele Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe, ce formează rezervația biosferei Delta Dunării, cu o suprafață de circa 2.200 km². Prin intermediul Canalului Rin-Main-Dunăre, Dunărea este o axă de transport și navigație extrem de importantă, asigurând legătura Europei vestice, adică a portului Rotterdam de la Marea Nordului, considerat cel mai mare port de mărfuri de pe continent, cu Europa Sud-Estică, cu portul Constanța de la Marea Neagră. Printre cei mai mari afluenți ai Dunării se numără Sava, Drava, Morava, Tisa și Iskar. De asemenea, toate râurile României se varsă direct sau indirect în Dunăre, cu excepția grupei râurilor dobrogene. Fluviul prezintă și numeroase amenajări hidroenergetice, cel mai mare fiind complexul de la Porțile de Fier, dintre România și Serbia, la care se adaugă hidrocentralele de la Ruse, Novi Sad sau Golubac.
Fluviul Ural, de 2.428 km lungime, servește ca frontieră naturală între Europa și Asia, delimitând estul Europei de vestul Asiei. Izvorăște din zona de est a Munților Ural, aproape de granița cu Kazahstanul, și curge spre sud, trecând prin Rusia și Kazahstan, și vărsându-se în Marea Caspică. Uralul este navigabil pe anumite porțiuni, în special pe sectorul său inferior și trece prin orașe importante ca Orsk și Atyrau, facilitând astfel transportul și comerțul în această regiune.
Nipru, cu o lungime de 2.200 km, izvorăște din Podișul Valdai, din Rusia, și curge spre sud, trece prin Belarus și Ucraina și se varsă în Marea Neagră pe teritoriul Ucrainei. Nipru este navigabil pe o mare parte din cursul său, fiind utilizat pentru transportul de mărfuri și persoane. Trece prin câteva orașe mari, importante centre politice și economice, cum ar fi Minsk, capitala Belarusului, Kiev, capitala Ucrainei, și Smolensk, oraș istoric din Rusia. Fluviul a fost o arteră comercială majoră încă din antichitate, făcând parte din ruta comercială “de la varegi la greci”, care lega Scandinavia de Imperiul Bizantin.
Peciora izvorăște din nordul Munților Ural, curge spre nord și nord-vest, trecând prin regiunile Komi și Neneț, până la vărsarea în Marea Barents, din Oceanul Arctic. Are o lungime de 1.809 km și este un habitat important pentru biodiversitatea arctică și boreală. Este navigabil în lunile de vară, când apele sunt dezghețate, fiind important pentru popoarele indigene ale regiunii, inclusiv pentru neneți și komi, care au folosit resursele naturale ale fluviului și ale împrejurimilor sale de-a lungul mileniilor. Fluviul a jucat un rol esențial în expedițiile arctice rusești, fiind un punct de acces către regiunile nordice izolate și dificil de atins.
Rinul este un simbol al legăturilor culturale și economice dintre națiunile europene, având o influență profundă asupra regiunilor prin care curge. Acest curs de apă, cu o lungime de 1.392 km izvorăște din Alpii Elvețieni, din cantonul Grisons, și curge spre nord și nord-vest, traversând sau marcând granițele Elveției, Liechtensteinului, Austriei, Germaniei, Franței și Olandei. Se varsă în Marea Nordului, pe teritoriul Olandei, formând o deltă, cunoscută sub numele de Delta Rin-Meuse-Scheldt. Delta găzduiește portul Rotterdam, cel mai mare port de mărfuri din Europa, esențial pentru comerțul internațional. Pentru protejarea regiunii împotriva inundațiilor, aici a fost realizat unul dintre cele mai mari și mai complexe proiecte de inginerie din lume, Proiectul Delta Works, care include diguri, baraje și ecluze menite să controleze apele râurilor și ale mării. Fluviul traversează regiuni industriale majore, contribuind la dezvoltarea economică a acestor zone, precum și orașe importante: Basel, Strasbourg, Köln, Düsseldorf și Rotterdam.
Pe lângă fluviile și cursurile importante de apă ale continentului, o însemnătate majoră o au și lacurile europene, indiferent de tipul lor, deoarece au jucat și continuă să joace un rol esențial în ecologia, economia și cultura continentului. Cel mai mare lac de pe continent, cu o suprafață de 17.700 km² și o adâncime medie de 51 m, este Lacul Ladoga, localizat în nord-vestul Rusiei, în apropierea orașului Sankt Petersburg. Lacul a fost un important centru de comerț în timpul erei vikinge și medievale, iar în timpul blocadei Leningradului (actualul Sankt Petersburg), în Al Doilea Război Mondial, lacul Ladoga a servit drept singura rută de aprovizionare pentru oraș, cunoscută sub numele de “Drumul Vieții”. În prezent, poziția sa geografică strategică face ca lacul să fie considerat de importanță majoră pentru securitatea națională a Rusiei, contribuind la apărarea și stabilitatea regiunii.
Lacul Onega are o suprafață de aproximativ 9.700 km² și o adâncime medie de 30 m. Se află tot în nord-vestul Rusiei, la est de Lacul Ladoga și la nord de orașul Sankt Petersburg. Lacul Onega are peste 1.300 de insule, cea mai mare și cea mai cunoscută fiind Insula Kizhi, unde se află unele dintre cele mai vechi și mai bine conservate biserici de lemn din lume, construite fără utilizarea vreunui cui metalic. Complexul Kizhi Pogost este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Lacul este navigabil și constituie o importantă sursă de pescuit pentru comunitățile locale.