60. Relieful major din Australia
Structura planșei 60
Sub titlu, legenda prezintă texturile pentru trei trepte altitudinale: de la 0 la 200 de m, de la 200 de m la 800 de m și peste 800 de m.
Unitățile de relief principale sunt numerotate pe hartă și explicate în partea dreaptă a planșei. Explorarea se face de sus în jos și de la stânga la dreapta. Cifrele de pe hartă indică:
- Marele Deșert Victoria
- Marea Câmpie a Australiei
- Munții Marii Cumpene de Ape
Informații despre conținut
Chiar dacă Australia este cel mai mic continent de pe Glob, cu o suprafață de aproximativ 7,7 milioane km², are un relief extrem de variat, definit de o combinație de forme, platouri vaste, câmpii fertile, lanțuri montane și deșerturi aride. Dintre toate acestea predomină platourile și câmpiile relativ plane, care fac ca altitudinea medie a reliefului continentului să fie de numai 330 m. Repartiția treptelor altitudinale de pe planșa 60, arată faptul că altitudinea cuprinsă între 200 și 800 m definește în proporție de 70% peisajul Australiei, cu excepția unor mici suprafețe din centru, nord și est. Urmează altitudinile mici, sub 200 m, cu un procent de circa 25%, reprezentate de Marea Câmpie a Australiei, din partea central-sudică, și de câmpiile litorale din nord și nord-vest. Doar 5% din suprafața continentului revine treptei montane de peste 800 m, formele reprezentative fiind situate pe coasta estică, sud-estică și în Insula Tasmania, din sudul Australiei, unde altitudinea maximă este de 1.617 m, în vârful Ossa. Cele mai cunoscute lanțuri muntoase din Australia sunt Munții Marii Cumpene de Ape și Alpii Australiei.
- Marele Deșert Victoria acoperă o suprafață de circa 424.000 km² în sud-vestul Australiei, pe teritoriul statelor Australia de Vest și Australia de Sud. Peisajul deșertului include dune de nisip, câmpii acoperite de pietre și bazinete uscate. Vegetația este extrem de rară și adaptată condițiilor unui climat foarte arid, cu precipitații sub 250 mm anual și cu temperaturi diurne care pot depăși 40°C în timpul verii, în timp ce temperaturile nocturne pot scădea sub 0°C în timpul iernii. Deși deșertul este extrem de arid, există câteva oaze și bazine de apă temporară, care apar în urma unor ploi rare. Aceste zone cu apă sunt esențiale pentru viața sălbatică și pentru supraviețuirea locuitorilor aborigeni. În Marele Deșert Victoria se pot observa fenomene naturale fascinante, cum ar fi „focurile de deșert” (fenomene rare, în care gazele subterane aprinse provoacă flăcări ce ard timp de câteva săptămâni), și structuri geologice unice precum „munții dunați” (dune de nisip de dimensiuni imense). Regiunea din jurul Marelui Deșert Victoria este cunoscută pentru resursele sale minerale, în special pentru aur și uraniu.
- Pe o suprafață de aproximativ 1,5 milioane km², de la Marile Platouri din centrul Australiei până pe coastele estice și sudice ale continentului, se întinde Marea Câmpie a Australiei. Relieful este de altitudine joasă, relativ plat și traversat de mai multe râuri importante, cum ar fi râurile Murray și Darling. Câmpia este acoperită cu păduri de eucalipt și arbuști, în regiunile umede, și cu vegetație ierboasă și plante xerofile, în regiunile mai aride. Constituie una dintre cele mai importante zone agricole ale Australiei, cu o producție semnificativă de cereale, legume și fructe, urmată de creșterea animalelor, în special ovine și bovine. Sistemele de irigație extinse, cum este Canalul Murrumbidgee, sunt esențiale pentru a asigura apă suficientă pentru culturi și ferme în perioadele de secetă. Din cauza suprapășunatului și a utilizării intense a solului, unele zone ale câmpiei sunt afectate de deșertificare și degradare intensă.
- Cel mai lung lanț muntos din Australia se întinde în estul continentului, pe o lungime de circa 3.500 km, de la extremitatea nordică a Queensland-ului, din Peninsula Cape York, până în partea sudică a statului Victoria. Este vorba despre Munții Marii Cumpene de Ape, care au început să se formeze acum aproximativ 300 de milioane de ani, în perioada Paleozoică. Principalele procese care au conlucrat la definitivarea peisajului montan au fost activitatea tectonică și cea erozională. Altitudinea maximă este atinsă în Alpii Australieni, din sudul lanțului muntos, și ajunge la 2.228 m. Lanțul muntos reprezintă o importantă barieră orografică în calea maselor de aer care influențează particularitățile climatice ale continentului, astfel că fața de est a munților primește mai multe precipitații datorită vânturilor umede dinspre ocean, în timp ce zonele de vest sunt mai aride. În acești munți își au izvoarele râurile Murray și Darling, cele mai lungi râuri de pe continent. Lanțul muntos cuprinde și o gamă variată de tipuri de vegetație, începând de la pădurile tropicale din nord, cu arbori precum cedrul roșu și ficusul, până la pajiștile alpine predominante în sud, în Alpii Australieni. Un element de specificitate este dat de pădurile de eucalipt (eucaliptul regal, eucaliptul de zăpadă), care se întâlnesc în întregul lanț muntos. În aceste păduri trăiește koala, cangurul roșu și cangurul cenușiu estic, iar pe pajiștile alpine din sud trăiește wombatul, un mamifer marsupial adaptat la viața subterană. Munții Marii Cumpene de Ape reprezintă și o destinație populară pentru activități recreative, drumeții, alpinism, ciclism montan și schi, mai ales în Alpii Australieni.