9. Măsurarea timpului pe Glob
Structura planșei 9
Sub titlu, legenda prezintă textura pentru fusul central, pentru care presupunem că este ora 0, textura pentru fusurile care au ore pare în raport cu fusul central și semnul convențional de forma unui cerc cu un punct în mijloc pentru orașele de referință. Zonele lipsite de textură reprezintă fusurile care au ore impare în raport cu fusul central. Liniile care apar în interiorul desenului delimitează uscatul de ocean. Urmărindu-le cu atenție, veți recunoaște forma continentelor și veți observa neregularități interesante în traseul fusurilor. Orașele de referință sunt New York, localizat pe țărmul estic al continentului America de Nord, București, localizat în Europa, și Tokyo, localizat la extremitate estica a Asiei
Deasupra desenului sunt notate, ca reper, valorile pentru fusul de -12 ore, ora 0 și +12 ore. Sub desen sunt notate, tot ca reper, valorile pentru fusul -6 ore, ora 0 și +6 ore. Valoare exactă a fiecărui fus se poate calcula. Le puteți număra, calculând astfel diferența în ore față de fusul central, așa cum se va mai jos.
Informații despre conținut
Măsurarea timpului pe Glob implică utilizarea unor standarde și sisteme de coordonate care asigură precizia și sincronizarea timpului în întreaga lume. Acest proces a evoluat de-a lungul istoriei și presupune utilizarea mai multor concepte, metode și tehnologii de măsurare.
Dintre conceptele utilizate, cel mai important este cel de fus orar. Acest concept a fost creat pentru a sincroniza activitățile zilnice cu poziția Soarelui pe cer, astfel încât oamenii să poată avea o noțiune comună a timpului local. Astfel, un fus orar este definit drept o regiune a Globului, care folosește același timp standard. Fusurile orare diferă între ele cu un număr întreg de ore față de Timpul Universal Coordonat (UTC), considerat standardul de timp de bază pe Glob, reprezentat de fusul orar central. Timpul Universal Coordonat este menținut cu o precizie ridicată folosind ceasuri atomice și este corelat cu rotația Pământului. Ceasurile atomice utilizează vibrațiile atomilor, cum ar fi cesiu sau rubidiu, pentru a măsura timpul cu o precizie extremă.
Fusurile orare sunt determinate de meridiane, liniile imaginare care se întind de la Polul Nord la Polul Sud. Fiecare fus orar acoperă aproximativ 15o de longitudine, echivalentul unei ore de rotație a Pământului. Țările și regiunile pot ajusta limitele fusurilor orare pentru a se potrivi mai bine cu frontierele naționale sau necesitățile economice și sociale. De exemplu, unele țări utilizează o ajustare de 30 de minute (India Standard Time) sau 45 de minute (Nepal Time) față de Timpul Universal Coordonat, în loc de o oră completă. În total există 24 de fusuri orare principale, care corespund celor 24 de ore ale zilei. Cu toate acestea, din cauza ajustărilor locale și regionale, numărul efectiv de fusuri orare utilizate este mai mare. Adoptarea unui sistem global de fusuri orare s-a realizat în anul 1884, în urma Conferinței Internaționale a Meridianelor de la Washington, când s-a decis că meridianul de 0o, care trece prin Royal Observatory din Greenwich, Londra, Marea Britanie, să fie adoptat ca meridian principal al lumii. Pornind de la acest meridian, în emisfera estică sunt 12 fusuri orare, iar în emisfera vestică sunt alte 12 fusuri orare, însumând în total 24 de fusuri orare standard.
Pentru calcularea orei pe Glob trebuie să cunoaștem faptul că fiecare fus orar reprezintă o oră iar toate fusurile orare sunt exprimate ca diferențe față de Timpul Universal Coordonat (UTC). Pe planșa 9, zonele cu textură reprezintă fusurile pentru orele 2, 4, 6, 8, 10, 12, iar zonele fără textură reprezintă fusurile pentru orele 1, 3, 5, 7, 9, 11. Pentru a calcula ora pe glob, primul pas este să determinăm ora curentă în UTC, la meridianul de 0o sau fusul orar central. După ce cunoaștem această oră, adăugăm sau scădem diferența fusului orar față de UTC. Spre est se adaugă câte o oră pentru fiecare fus orar, iar spre vest se scade câte o oră pentru fiecare fus orar. De exemplu, dacă ora curentă în UTC, la Londra este 15 și dorim să știm cât este ora la Tokyo, în Japonia, adăugăm 9 ore, deoarece Tokyo este localizat pe al nouălea fus orar pornind de la meridianul Greenwich spre est. Așadar ora la Tokyo va fi 24:00, calculată: UTC + 9, adică ora 15 + 9 ore. Dacă dorim să știm cât este ora la New York, în SUA, scădem 5 ore, deoarece New York este localizat pe al cincilea fus orar pornind de la meridianul de 0o spre vest. Astfel, ora la New York va fi 10, calculată ca UTC – 5, adică ora 15 – 5 ore.
Pentru a înțelege și mai bine corelarea orelor pe Glob, dăm imediat un exemplu matematic puțin mai complex. Astfel, dacă la București este ora 15, la Tokyo este ora 21, deoarece Tokyo este localizat pe al șaselea fus orar spre est față de București, iar la New York este ora 8, deoarece orașul este localizat pe al șaptelea fus orar spre vest față de București.
În unele țări, cum este și cazul României, se utilizează ora de vară (Daylight Saving Time - DST), care implică ajustarea ceasurilor cu o oră înainte în timpul lunilor de vară pentru a beneficia de lumina naturală mai mult timp seara. În cazul acestor țări, când se trece la ora de vară, trebuie să adăugați sau să scădeți o oră în funcție de politica locală privind DST.
Fusurile orare sunt implementate prin intermediul legilor naționale și acordurilor internaționale. Organizații precum Serviciul Internațional de Rotație a Pământului și Sisteme de Referință (IERS) monitorizează și ajustează standardele de timp pentru a asigura precizia și sincronizarea la nivel global. Cunoașterea modului de calcul al timpului pe Glob este esențială pentru a asigura coordonarea și funcționarea eficientă a activităților într-o lume globalizată și dinamică, fie că e vorba de afaceri, transporturi, tehnologie sau știință.